DE ZIUA MEA

Azi e ziua mea. Implinesc 63! Groaznic de multi, in ultimul timp fac crize de disperare la gandul ca sunt atat  de batrana dar imi trece cand incep sa sune telefoanele de felicitare. Drept urmare 'l-am tras de maneca' pe Doru sa ma felicite, caci inca nu se trezise  de-a  binelea. Apoi m-au sunat Gabi Dinescu si m-am conversat  cu ea si cu sotul ei, mai ales pe tema durerilor de oase, ocazie cu care am primit o oferta de ajutor pentru un tratament special si secret la un farmacist care l-a vindecat pe el. Am mai butonat calculatorul fara sa accesez mail-ul caci uitasem acasa modemul de la Vodafon. Nici nu stiu pe unde o fi, ar trebui sa-l tinem in rulota caci acasa nu ne trebuie si tot am dat pe el milionul!  M-am plimbat cu telefonul dupa mine peste tot toata ziua, inclusiv la toaleta. Abia seara, pe la sase m-a sunat in sfarsit Dona care, printre tipetele Michellei m-a felicitat si am mai povestit cate ceva, inclusiv despre Dora, care, mi-a reamintit ea, era la Tampa, la concertul Kenny Cheney, un interpret country care le place foarte mult lor, la amandoua. Pana la urma spre miezul noptii am incercat eu s-o sun pe Dora dar nu am reusit sa obtin legatura desi era numar prin internet sau poate tocmai de aceea, eu nefiind logata la internet aici. 

Intre timp fusesem la pranz la Nina Nita. Doru a tras un somn dupa masa iar eu am vorbit afara in curte cu Nina care se intinsese la umbra pe o bancheta pana am auzit-o sforaind. Nestiind ce sa mai fac am inceput sa culeg frunze de vita pentru acasa. Dupa aceea m-au apucat durerile si fiindca toti dormeau, m-am intins pe o canapea sa-mi odihnesc oasele coloanei. As fi si adormit daca nu ma innebunea un muscoi groaznic de enervant. A prins insa bine caci, cand s-au trezit ceilalti si Nina s-a dichisit ca de nunta, am plecat cu totii la Laguna Albastra, in fosta "Colonie".  Aveam masa festiva  a asociatilor rulotisti si Doru  o invitase  si  pe  ea inca de ieri. A  fost foarte bucuroasa de invitatie. Ea nu fusese  niciodata aici, in  orice  caz nu in ultimii 20 de ani  si  nici la vreun restaurant macar nu fusese de o vesnicie, desi e tare dornica de petrecere. Asa ca azi, dupa ce s-a imbracat frumos, s-a machiat si parfumat am plecat la Laguna: noi doua cu masina, Doru cu bicicleta cu motor, fara de care nu se mai deplaseaza nicaieri de cand a venit. 

Azi am fost nevoita sa incep sa merg cu masina, desi mi-era teama ca nu voi putea conduce: ca sa urc in masina trebuie sa-mi ridic piciorul cu mainile si nu aveam incredere ca il voi putea folosi pentru pedale, dar nu am avut probleme. Se pare ca tratamentul doamnei Curelea chiar da roade! In orice caz dupa ce m-am intins putin la Nina acasa am rezistat foarte bine s-o plimb prin jurul piscinei si lacurilor ca sa vada ce se amenajase si sa se minuneze. Cu ocazia asta mi-a spus ca grupul nostru sanitar care avea o mansarda ciudata tip fanar fusese construit de barbatul ei si era staul pentru caprioare iar deasuprea chiar tineau fanul pentru ele. Caprioarele au disparut de curand cand au inceput sa manance trandafirii. 

Apoi am intrat in cortul pe care-l montasem abia azi dimineata la rulota si care ne tinea de vant, de ploaie ba chiar de soare. Am stat intr-o pozitie cam incomoda pe scarita sa-i arat Ninei pozele din America , pe Michelle si casa cea noua, incat m-au apucat niste dureri atroce. Am luat algocalmin si m-am uns cu alifia din untul pamantului si am stat intinsa o jumatate de ora. Intre timp a tras o rafala zdravana de ploaie de a facut pajistea mlastina. S-a zis ca masa va fi la ora sase dar nici la sapte nu se adunasera mai mult de jumatate. Noi eram la masa cu familia Curelea si prietenii lor, familia Serban. Am mancat aproape complet aperitivul pana au aparut ei la masa dar apoi au fost draguti si s-au inteles foarte bine cu Nina, sau mai bine zis ea cu ei caci e foarte sociabila si vesela. Si-a gasit o partenera buna de conversatie in doamna Curelea pe care a acaparat-o. 

Am avut o mica formatie de muzicanti care au cantat de toate. Unu' mititel si burtos  a cantat mai ales muzica de petrecere (dar nu a indraznit s-o ia pe manele) si muzica populara ardeleneasca, de incepuse Nina sa danseze pe scaun, dar nu a abuzat. Mie mi-a placut un pusti ochelarist care canta solo si la clape muzica usoara romaneasca si avea un timbru placut si o tehnica vocala excelenta. Manelistu' mai falsa din cand in cand si nu intotdeauna putea lua acutele dar baiatul asta era perfect dar arata atat de modest, ca un tocilar timid. La un moment dat a facut "one men show" el cantand vocal si acompaniindu-se singur la clape. 

Am dansat cu Doru, la inceput asa, de incercare, apoi mai cu incredere pana l-a apucat pe el pantecaraia si s-a morcovit. Oricum insa am avut o perche de tineri care au dansat extraordinar tango, ca la concursurile de dans sportiv. Au fost spectaculosi. Se pare ca erau frati si mama lor era de asemenea o buna dansatoare. Au dansat si familiile Curelea si Popa, foarte frumos ca intotdeauna. 

Dar surpriza cea mare a fost  restaurantul insusi. 

E circular ca la circ si e decorat cu matase mov si roz si perdele galben pai.  Peretii decorati cu caramida aparenta pe unele portiuni sau pictati foarte delicat si decorativ pe zonele  varuite in alb. Peste tot aplice si candelabre dintre care unele se stingeau cand se dansa si se reaprindeau cand se aducea mancarea.   

La un moment dat Nina s-a declarat obosita: deja nu mai putea sa manance nimic si scaunele cam tari o facusera sa intepeneasca. Rezistase totusi trei ore era o performanta pentru ea care, daca se duce pana la piata, pret de un sfert de ora departare, trebuie sa se intoarca cu taxiul. Asa ca pe la zece Nina a vrut sa se retraga si am dus-o cu masina acasa. Doru a profitat de ocazie si a tras si el la paturica, nici cu mine s-o conducem pe Nina n-a vrut sa mearga, a trebuit sa vin singura pe linia de centura mai necirculata si mai scurta. 

La intoarcere am lasat masina pe alee, caci mi-era teama ca se innamoleste in mlastina care o facuse ploaia de dupaamiaza si am traversat a nu stiu cata oara pajistea pana la rulota, unde am constatat cu mare suparare ca nu mai aveam telefonul. Am intrat in panica. Doru, care nu apucase sa adoarma avea numarul domnului Curelea pe care voiam sa-l intreb daca nu-l vad pe acolo, pe masa, dar acesta nu raspundea. Asa ca m-am dus inapoi la restaurant sa-l caut eu unde statusem. Bineinteles nu era, dar nici cu familia Curelea nu putusem vorbi, caci erau in toiul dansului in doua hore concentrice. Cealalta familie nu vazuse nimic. Apoi m-am gandit ca poate Nina l-a luat in virtutea inertiei, caci statuse intre noi doua si m-am intors la rulota sa iau telefonul lui Doru s-o sun si s-o intreb. Venind inapoi spre rulota m-am uitat si in masina sperand ca poate a cazut pe bancheta din spate unde pusesem poseta. Abia atunci mi-am adus aminte ca il pusesem pe bord cand urcasem in  masina. Am luat de la rulota cheile masinii si am recuperat in sfarsit telefonul si m-am dus si la restaurant sa anunt ca l-am gasit sa nu se mai streseze prietenii. Acolo se dansa in continuare si se aducea un nou fel de mancare la masa: tochitura de caprioara cu mamaliguta. Nu am rezistat si am ramas sa mananc si eu. Apoi am invitat-o pe doamna Curelea la dans caci barbatul ei era stresat cu strangerea banilor pentru cazare si restaurant. Asa ca am dansat si noi acolo la gramada. Imi facea bine sa ma misc caci dupa ce stateam un timp pe scaun intepeneam si ma durea deja coloana. Totusi, cand au inceput cu muzica greceasca m-am retras. Asta nu imi place. 

Dar am mai avut un moment muzical interesant: un muzicant a dat un mic concert de muzica ardeleneasca la taragot si a venit printre noi, ceea ce era parca mai placut, contactul era mai intim si pentru el a fost foarte banos, de cateva ori i s-au dat bani, ca la doctor sau la frizer, bagati in buzunarul blugilor. Caci, singurul aspect neplacut era tinuta lui: blugi, adidasi portocalii si o camasa in dungi peste pantalon, prea stramta, pentru grasimuta lui indesata. Ceilalti muzicieni erau imbracati mai elegant sau macar decent. Apopo de tinuta personalului: si acestia aveau o uniforma prea modesta si stearsa pentru frumusetea si eleganta restaurantului: blugi si un tricou gri- albastru, inscriptionat cu sloganul locului: "Ti-am adus marea la munte"

Cred ca a fost si un desert dar la ora 12 m-am retras. Trecuse ziua mea!

Am ajuns la rulota cu bine: de data asta eram cu papucii de cauciuc frez, garnisiti si captusiti cu blanita in ton, butucanosi, dar cu care totusi dansasem, incat nu mi-am mai facut griji pentru noroi. Acum sa tot traversezi mocirla! Odata ajunsa am inceput toaleta de seara si tratamentele cu pastile si unguente si, conform obiceiului, mi-a pierit somnul Pe la ora doua totusi am luat somnifer ca ma dureau si ochii.

SEDINTA DE ALEGERI

Am uitat de timp scriind despre locurile astea, trebuie sa mai recunosc ca m-am si jucat FreeCell si, cand mi-am dar seama, era trecut de ora doua! Asa ca m-am pregatit de culcare: schimbat in pijamale, spalat pe dinti, medicamentele, etc. si astfel mi-a zburat somnul. Nu e vorba ca nici bine nu ma simteam dar am crezut ca daca adorm, uit. Pe la trei nu mai puteam rabda de durere si m-am sculat sa iau algocalmin. Aveam si crampe musculare si mi-era frig la glezne! Caci aveam o pijama de vara cu pantalonasi scurti. Degeaba mi-am pus halatul plusat pufos si lung, nimic nu ma putea alina. La patru si jumatate m-am uitat ultima oara la ceas. Totusi intr-un tarziu am reusit sa adorm: pana s-a luminat de ziua, cand a inceput Doru, care era odihnit si plin de energie, sa trebaluiasca fara mila prin rulota, fiecare pas al lui fiind un cutremur de gradul cinci. M-am resemnat si mi-am inceput ziua cu o cafea: macar atata placere sa imi permit! Dimineata ma durea mai putin asa ca mi-am permis o mica excursie-repriza de pozat. Vremea era idilica: soare si aerul caldut, o placere sa te plimbi! Deja se adunasera multe rulote si incepuse sa se umple locul. 

Am pozat din toate directiile lacul cu lebede, chioscul de pe insula si, mai ales podul care ma incantase ieri. Apoi m-au lasat bateriile si puterile si m-am intors la rulota. Dupa o mica pauza Doru a zis ca pleaca la cumparaturi si mi-am zis ca mai bine merg si eu cu el. Dar iar am uitat sa luam cutia frigorifica cu pestele! Desi plecasem la cumparaturi, am ajuns la un service sa schimbe uleiul masinii caci tocmai descoperise ca nu mai avea. Cat timp s-a facut treaba asta eu am iesit sa vizitez orasul si am mai facut cateva poze dintre care una cu o casuta foarte veche, aproape o relicva 

si altele cu niste ruine pe care ma mir ca nu le darama cineva sa faca un parculet sau o parcare caci tare urate sunt si in general fagarasenii sunt buni gospodari, preocupati de aspectul orasului lor. Cine stie ce litigii sunt legate de ruinele alea si, cum la noi procesele dureaza nu ani ci decenii...

Apoi m-am insorit intr-un parculet in apropierea service-ului, apropo de grija localnicilor  pentru parcuri. Abia dupa ce s-a rezolvat cu uleiul am plecat la Kaufland si am mancat ceva, caci aveam ameteala de foame. Am mai facut cateva cumparaturi si am revenit la rulota, caci incepea sedinta de alegeri! Trebuia sa fie ales noul presedinte ala sociatiei rulotistilor din Romania, din care face parte si Doru.

Am apucat sa ma odihnesc putin si apoi am plecat in vizita la d-na Curelea, care se insorea in preajma rulotei noastre impreuna cu d-na Serban. M-am plans de dureri si am primit un leac naturist , un extract alcoolic din 'untul pamantului'. M-am uns alternativ cu unguentul meu si cu asta din cand in cand, de mai multe ori. Am reusit apoi sa le conving pe d-na Curelea si fiica ei sa mearga cu mine sa-mi termin sedinta de foto si sa le arat si lor ce descoperisem ieri. 

Cu ocazia asta m-am dumirit ca lacul cel mare e la randul lui impartit in doua de o lunga peninsula din care cauza are forma de U. 

Le-a placut si lor si ne-am dus apoi mai departe la piscina 
caci D-na Curelea, de felul ei foarte curajoasa, voia sa incerce piscina. Incepusera sa se cam adune nori dar tot a intrat in piscina mare si a innotat o multime de timp. Are conditie buna, e de admirat. In schimb fiica ei, de 18 ani e complet antitalent la tot ce inseamna sport si miscare, de te si miri cum a aparut asa un copil din niste parinti activi si curajosi. 

Sedinta a durat mult si bine si eu, care muream iar de foame, m-am culcat sa ma mai refac si sa uit de  foame pana vine el sa mergem la masa la Nina Nita, pe care o anuntasem ca intarziem din cauza sedintei. Mi-a facut foarte bine o ora de somn si repaus pe langa toate calmantele si unguentele, asa ca m-am sculat mai refacuta. In sfarsit am dus pestii la Nina, care intai ne-a pus de mancare si apoi i-a casapit facandu-i portii si punandu-i la congelat iar in pungute. Dupa masa Doru a tras un  pui de somn iar noi am mai palavragit putin si am telefonat lui Dan Cernescu sa-l felicitam e ziua lui. L-am intrebat cum ii place in noua postura de bunic si mi-a povestit cum o pune el la subrat pe mititica si o duce la spalat pe fundulet. Cand a inceput o emisiune, care o pasioneaza pe Nina, am plecat si noi la rulota. Doru a avut ceva frisoane si s-a culcat devreme. 

Eu m-am mai invartit pe la sala unde se adunasera oamenii la dans si socializare dar n-am putut sta prea mult pe banca tare de lemn si m-am dus la rulota sa ma intind si, pana la urma am reusit sa adorm la o ora rezonabila si sa ma odihnesc ca lumea. Am avut grija sa iau algocalminul inainte de culcare asa ca am trecut noapte fara sa ma mai trezesc de dureri.

LAGUNA ALBASTRA

"Laguna Albastra" e un loc de agrement in Fagaras langa fosta mea locuinta din perioada stagiaturii de acum patruzeci de ani. Pe vremea aceea desi  locuiam langa ea nu am vizitat-o: era rezervata pentru sefi, muritorii de rand nu aveau voie sa intre. Intre timp cineva a preluat-o si a transformat-o intr-un loc de agrement minunat. Aici au facut rulotistii nostri mai multe intalniri dar eu nu apucasem sa vin. Acum insa vor sa faca sedinta de alegeri,  deci e o intalnire importanta si Doru care nu mai iesise din oras cat fusesem in Florida era dornic sa mearga. Pe mine inca ma durea spatele cam la fel de rau ca in ultimele trei saptamani si nu reuseam sa supravietuiesc decat cu patru algocalmine pe zi pe langa tratamentul indicat de medic dar m-am gandit ca ori acasa ori la munte tot o sa ma doara, macar sa mai ies din casa.

Asa ca dimineata de vineri, 1 iunie, m-am sculat devreme si am inceput sa ma pregatesc de plecare. Am facut bagajul , am platit factura de telefon caci ramasesem restanta si, la ora 10 si jumatate, o ora rezonabila, am plecat la drum. Era cald si soare am avut un drum placut pana spre Rasnov unde s-a innorat si chiar ne-a apucat ploaia pentru ceva timp, dar pana la urma am ajuns cu bine. Deja se adunasera o multime de rulote, dar pajistea unde campasera era imbibata de apa dupa atatea ploi. Noi am tras cam in mijlocul drumului , Doru a decuplat rulota si, numai cu masina, am plecat la doamna Nita. 

Doru cumparase, cred ca de la paste, cand intentionase sa vina aici in vizita, doi pesti din care ii plac ei si-i congelase, asa ca ii aveam in ladita frigorifica dar am uitat s-o luam din rulota sa i-o ducem. Sper ca nu se vor dezgheta pana maine, de tot. Oricum ea va trebui sa si-i transeze inainte sa-i bage la congelator din nou. 

Asa ca ne-a facut deja celebra ei mamaliga si ne-a dat sa mancam caci, afland de dimineata ca venim a intrat in viteza si a gatit toata ziua pentru noi. Am aranjat ca revenim maine dimineata sa aducem  pestele si  sa rezolvam si cu restul de mancare si am plecat inapoi sa aranjam rulota si sa ma intind putin caci iar ma durea rau spatele. 

Doru a fixat rulota si a cuplat-o la curent iar eu am facut paturile si am aranjat lucrurile in dulapuri. Apoi el si-a luat bicicleta cu motor,  pe care o adusese pe stativ in spatele rulotei, si s-a dus la plimbare. 

Eu am amanat putin odihna, curioasa sa vad piscina. E un adevarat complex de piscine foarte frumoase, cu apa curata si fundul cu faianta tip mozaic alb-albastru cu diverse figurine, in special delfini. 

Cea mai mare piscina are intre 1 si 1,5m adancime, are o forma de inima, e foarte mare si are un bar in mujloc. Pe o latura a ei sunt trei mici piscine pentru copii si alaturi mai multe topogane, fiecare altfel, care te arunca intr-o alta piscina cu trepte pentru iesire. 

In sfarsit am descoperit si piscina pentru innotatori cu adancime intre 2,5 si 5 m si de dimensiuni rezonabil de mari. Chiar poti innota acolo, nu e un lighean. Si are si trambuline pe trei nivele. 

Din pacate nu ma pregatisem si cu costum de baie. Era bine daca as fi putut face putina plaja si poate baie zilele astea caci se anuntase vreme calda. Si acum erau doua fetite in apa desi era tarziu si incepuse iar sa se innoreze deci apa nu putea sa fie prea rece. Pana am facut eu inconjurul piscinei am obosit atat de tare ca m-am prabusit pur si simplu pe pat in rulota. Nu a trecut mult si a inceput o vijelie si apoi ploaia. Doru isi facuse pofta de plimbare cu bicicleta si a plecat sa mai vorbeasca cu lumea dar eu  nu m-am dat jos din pat doua ore. Intre timp s-a oprit si ploaia si am iesit si eu sa caut si sa salut cunostintele. 

Am facut ceva conversatie dar nu am intalnit doamnele cu care eram eu mai apropiata asa ca am pornit la studierea imprejurimilor.  

Inca de la venire observasem un lac cu lebede si cu barci dar nu avusesem timp decat sa fac cateva poze. Acum am pornit sa cercetez locurile. De fapt sunt doua lacuri legate intre ele printr-un canal ce trece pe sub alee. 

Barcile si hidrobicicletele trec pe acolo dintr-un lac intr-altul facand un drum destul de lung si variat. 

M-am plimbat in jurul  acestui lac frumos si salbatic dar totusi foarte curat si inconjurat de pajiste cu iarba deasa si inalta. Aici nu se taie iarba in fiecare saptamana ca la Chicago, aici totul pare mult mai natural. Vegetatia era atat de bogata si verde! 

Dupa ce am inconjurat lacul am ajuns la o alee pe care mai parcasera rulote si campere si pe unde se adunasera ai nostri la un pahar de vorba intr-un salon cu vedere la ambele lacuri. Mai departe am trecut pe langa un restaurant circular deja aranjat pentru banchetul  bacalaureatilor de anul acesta, banchet ce va avea loc maine. Restaurantul e foarte elegant si aici vom avea si noi o masa festiva duminica. Deocamdata am vizitat exteriorul, care e de asemenea foarte frumos, cu un doc peste apa celui de-al doilea lac, pe care e o terasa rustica cu mese lungi si banci de lemn. In mijlocul lacului, pe care se plimbau stapane patru lebede albe minunate, era o insula si pe aceasta un chiosc, de asemenea cu banci si mese de lemn. 

Dar elementul cel mai frumos e un pod arcuit care te conduce din fata reataurantului pe insula. Are  margini elegante, din fier forjat si dedesubt o  structura metalica dantelata ce se reflecta frumos in apa. 

E surprinzator ca pe o suprafata destul de mica pana la urma descoperi la tot pasul ceva nou, e o mare densitate de elemente minunate si toate impreuna formeaza un tot plin de farmec. Mai putin romantica, zona dintre piscine si lacuri era ocupata de un mare teren de sport multivalent: tenis, baschet, volei etc.