CU BICICLETELE

Sambata trecuta am fost invitati de Calin si Flore la o iesire in padure, cu bicicletele.

Dona si Miki au doar o bicicleta dar Bogdan le-a oferit imprumut pe a Ancutei.

A durat ceva pana ne-am ambalat, mai ales ca Miki a trebuit sa monteze suportul de bicicleta pe masina cea noua a Donei ceea ce a necesitat studiu si incercari de adaptare, dar, intr-un tarziu am reusit sa ne punem in miscare.

Au luat ambele masini: eu cu Mika in masina Donei si Miki singur.

Ne-am dus intai la Bogdan acasa sa luam bicicleta. Acolo m-am dumirit de ce a fost nevoie de a doua masina: Au luat de fapt doua biciclete, plus pe Bogdan. O bicicleta s-a pus pe suportul de pe masina Donei, cealalta in portbagajul lui Miki.

Biata Ancuta a ramas acasa cu Sanny, catelusul lor. Tare s-ar fi bucurat si el la iarba verde, dar Ancuta era sa piarda sarcina de curand si nu poate parasi patul inca vreo luna. Noroc ca poate lucra de acasa. Acum insa nu cred ca i-a fost placut sa ramana singura si parasita. Dar il iubeste enorm pe catelus asa ca sper ca acesta i-a fost consolare. In schimb Bogdan era ca un scolar care chiuleste de la scoala!

Si am pornit iar la drum spre zona de agrement (numita  de ei padure) din apropierea casei lui Calin, in Deer Grove.

Drumul lung, aglomerat, cu restrictii din cauza de santerelor de reparatii, caldura!

Unii s-au plictisit si au tras un pui de somn!

Am ajuns intr-un loc de agrement civilizat, cu drumuri, parcari, refugii acoperite pentru odihna si luat masa, cu toalete ecologice si clasice, cu cismea si butoaie pe post de cos de gunoi. Am ghicit imediat la care sa tragem cand am vazut Jeepul lui Calin tras la scara!

Am parcat si s-a inceput descarcarea dar am oprit totul sa trag o poza sa vedeti cum arata Mercedesul Donei impopotonat cu bicicletele.

Lumea nu era la fata locului, déjà se plimbau cu bicicletele. Cand s-au adunat ne-am dat seama ca suntem o multime, iar spre sfarsitul zilei au mai venit doua familii! Ce de romani sunt, dom’le, la Chicago!

Deocamdata, dupa micile conversatii de bunvenit si facere de cunostinta, bicicletele au inceput sa freamate:

Prima la toate, Dona!

Dar a facut o escala sa se pozeze cu Michelle!

Si sa mai converseze, caci, se pare ca baietii aveau de pus tara la cale!

Dupa deliberari s-a pornit in expeditie iar noi i-am privit luand startul si le-am urat “drum bun!”

Apoi ne-am cautat si noi un drum pentru plimbare. Si am gasit o alee pentru biciclete numai buna!

Care ne-a dus in padure, unde era atat de racoare si placut!

Am mai intalnit oameni si copii, unii romani, din grupul nostru.

Desi pe drum parea ca ne va ploua, ba chiar ne-a stropit masina cu cateva picaturi, totusi aici a fost cald si chiar soare.

Noi ne-am retras la adapost dupa promenada si am umblat la rucsac dupa mancare si schimburi.

In spate se vedea natura virgina cu o baltuta mlastinoasa, iarba inalta si stuf si, in  fund, iar copaci. Gazon tuns era numai pana la un anumit nivel, in jurul adapostului.

Dincolo de copaci, am aflat, e un fel de tabara de aviatori amatori, fiecare cu avionul lui, cu scule de camping, o adevarata mica societate de hobisti. De aceea pe cer evoluau zgomotos tot felul de avioane si avionase in figuri, care mai de care mai de care mai spectaculoase!

Curand s-a strans toata gasca findca era tare cald si obosisera. Si s-a intins masa cu sedviciuri si bere cu sau fara alcool, si inca ce avea fiecare! Bogdan venise cu o productie impresionanta de sendviciuri facute de el professional!!!

S-au incins conversatii si, intre timp au mai venit doua familii cu copii, una din doamne aducand o cutie mare cu gogosi aburinde!

Pana la urma, totusi, a trebuit sa ne pregatim de plecare (Bogdan incepuse sa trepideze, caci voia acasa la sotia lui parasita atata timp in mod marsav), incat s-a spart gasca si ne-am luat la revedere.

Am aflat cu uimire ca nu o fac mai des, anul asta fusese prima data. Ce daca e langa casa lor? Ce daca au atatea biciclete? Mai trebuie timp, dispozitie si prieteni, altfel nu are haz!

La intoarcere l-am dus acasa intai pe Bogdan care, in graba, si-a uitat cheile casei la Dona in rucsac. Se pare ca Ancuta l-a primit totusi, caci nu a stat pe afara pana seara tarziu, cand i le-a dus Miki, intr-o incercare disperata de a o adormi pe Michelle plimband-o cu masina!