Azi are ea
musafiri. Jana si Cristina si-au exprimat dorinta sa o viziteze, impreuna cu
Delia, fetita Cristinei. Asa ca am lasat-o in seama lui Doru si am plecat la
cumparaturi la Auchan. Nu m-am abtinut si i-am cumparat o pernuta cu paturica
rosii cu cate un Mos craciun brodat si doua perechi de dresuri groase. As fi
cumparat si papucei de casa dar nu eram sigura ca i se potrivesc, am zis sa vin
cu ea in alta zi. Una peste alta am lasat 350 la casa. Cand am venit cu toate cumparaturile Doru era suparat
ca am stat atata. Dar ce credea el, trebuia sa mai ies si eu putin din casa!
Musafirii
urmau sa vina pe la 4-5 dupaamiaza asa ca m-am straduit s-o adorm dar n-a fost
chip. La un moment dat m-au apucat palpitatiile si am iesit din camera ei sa-mi
iau pastile. Am lasat-o singura, doar-doar o adormi dar degeaba. La venirea
musafirilor a fost reticenta la inceput foarte putin, apoi s-a bucurat foarte
mult. A primit o multime de cadouri si amandoua fetele au rasturnat pe blanita
de pe jos un castron cu jucarii lego sa se
joace. I-am servit pe musafiri cu cate ceva si ea a fost prima la bucate
si, mai ales a facut o pasiune pentru sucul Frutia din care i-am dat de multe
ori dar cate foarte putin ca sa nu si-l verse pe ea.
S-a pupat cu Delia de nenumarate ori dar o dadea la o parte de pe scaunul ei la masuta de desenat si ii lua geloasa jucariile. Noroc ca eram si noi pe acolo s-o temperam. A fost foarte fericita cu musafirii si pana la urma a invatat sa se joace in pace si cu Delia. Dona incercase sa ia legatura cu noi pe Google + dar, negasindu-ne la calculator ne-a sunat pe fix. I-am povestit ca avem musafiri si, cu ocazia asta, a mai vorbit si ea cu Cristina, verisoara ei. Am stabilit ca vorbin pe net putin mai tarziu. Musafirii au stat mai putin de trei ore si s-au pregatit de plecare. In invalmasala generala eu am iesit prima, sa aprind lumin pe scara. Atunci Michelle a inceput sa ma strige, disperata ca ma pierde, ca plec si eu cu musafirii. Cand a vazut ca raman acasa s-a linistit si si-a luat frumos la revedere de la musafiri.
*******
Ramasi
singuri am deschis calculatorul si am intrat in contact cu Dona si
Miki. Michelle, de data asta, era mai agitata: de nesomn, de vizita, de emotia
revederii cu parintii, de toate la un loc. Nu am putut sta prea mult de vorba
caci a trebuit s-o culc.
In patut vorbea numai de "mami, tati" si era evident ca suferea e dorul lor. Pana la urma a adormit si s-a asternut linistea. M-am uitat putin la televizor si apoi am intrat pe net unde am descoperit un mesaj furios de la Dona. Ma vazuse ca-i dau suc de la cutie (mi-l adusese Mika impreuna cu canuta ei de pe masa unde inca nu stransesem dupa musafiri). M-a certat ca-i dau asa ceva, ca-i plin de zahar si ca se invata cu prea multe dulciuri si ajunge obeza!!! Eu am inteles insa in subtext ca-i e dor de fetita si e frustata si ingrijorata. Miki cel putin era tragic de-a dreptul, sper ca de dorul fetei, nu de vre-o suparare mai mare?! I-am raspuns Donei ca era prima data cand i-am dat suc si ca n-o sa-i mai dau si o sa insist sa manance in schimb fructe din care ma cam ferisem sa-i dau din cauza de trei scaune pe zi. Sper ca am mai linistit-o dar m-a impresionat mult durerea lor. In plus m-a durut duritatea Donei. Chiar daca ea sufera nu trebuia sa ma besteleasca, nu i-am furat eu copilul, mi l-a dat de buna voie si doar pentru putin timp. Maine-pomaine se termina decembrie si vine s-o vada iar si s-o ia. Mai rau pentru Miki care va ramane complet singur inca zece zile. Am fost foarte afectata si, pentru ca deja se facuse ora unu si-mi trecuse somnul nu am mai adormit decat dupa ora cinci dimineata. Intre timp Michelle mai plansese de cateva ori cate putin iar la patru a facut si caca. Din fericire insa dupa ce am schimbat-o a reusit sa adoarma la loc si m-am linistit si eu pentru trei ore.
In patut vorbea numai de "mami, tati" si era evident ca suferea e dorul lor. Pana la urma a adormit si s-a asternut linistea. M-am uitat putin la televizor si apoi am intrat pe net unde am descoperit un mesaj furios de la Dona. Ma vazuse ca-i dau suc de la cutie (mi-l adusese Mika impreuna cu canuta ei de pe masa unde inca nu stransesem dupa musafiri). M-a certat ca-i dau asa ceva, ca-i plin de zahar si ca se invata cu prea multe dulciuri si ajunge obeza!!! Eu am inteles insa in subtext ca-i e dor de fetita si e frustata si ingrijorata. Miki cel putin era tragic de-a dreptul, sper ca de dorul fetei, nu de vre-o suparare mai mare?! I-am raspuns Donei ca era prima data cand i-am dat suc si ca n-o sa-i mai dau si o sa insist sa manance in schimb fructe din care ma cam ferisem sa-i dau din cauza de trei scaune pe zi. Sper ca am mai linistit-o dar m-a impresionat mult durerea lor. In plus m-a durut duritatea Donei. Chiar daca ea sufera nu trebuia sa ma besteleasca, nu i-am furat eu copilul, mi l-a dat de buna voie si doar pentru putin timp. Maine-pomaine se termina decembrie si vine s-o vada iar si s-o ia. Mai rau pentru Miki care va ramane complet singur inca zece zile. Am fost foarte afectata si, pentru ca deja se facuse ora unu si-mi trecuse somnul nu am mai adormit decat dupa ora cinci dimineata. Intre timp Michelle mai plansese de cateva ori cate putin iar la patru a facut si caca. Din fericire insa dupa ce am schimbat-o a reusit sa adoarma la loc si m-am linistit si eu pentru trei ore.
Dimineata,
dupa ce i-am facut toaleta si a mancat, primul lucru care l-a facut a fost sa
se duca la Doru in camera sa se urce pe scaun la calculator si sa manevreze
mouse-ul. Spunea iar "mami? tati?" si arata spre monitorul nepornit!
No comments:
Post a Comment